| 1.
|
POMEN'I, pomenesc, vb. IV. 1. Intranz. si tranz. A aminti de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista; a aduce (intenţionat) vorba despre cineva sau despre ceva. ♦ Refl. impers. A se menţiona lucruri, fapte a căror amintire se transmite (oral sau în scris) din generaţie în generaţie; a se aminti, a se cita. ◊ Expr. Nici că se pomeneste! (sau unde se pomeneste?) = nici vorbă, nici pomeneală. 2. Tranz. si intranz. A ţine minte, a-si aduce aminte, a-si aminti. ♦ Tranz. (Înv. si pop.) A aniversa, a comemora, a sărbători. 3. Tranz. A apuca să vezi ceva (important), a trăi în timpul unui eveniment sau într-o anumită perioadă. 4. Tranz. A vedea sau a întâlni o persoană, un fenomen, o situaţie. ♦ Refl. A se afla, a se vedea (pe neasteptate) în faţa cuiva sau a ceva care provoacă surpriză sau uimire, ori într-o situaţie neasteptată. ◊ Expr. Te pomenesti că... = poate că..., se poate întâmpla că...; nu cumva... 5. Tranz. (În ritualul crestin) A rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios, pentru a atrage harul divinităţii asupra lui, pentru a obţine iertarea păcatelor lui etc. 6. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) trezi din somn. - Din sl. pomin~eti. Sursă
: DEX'98
(33926)
- oprocopiuc |